CHIRURGIE GENERALĂ - LIV Hospital Turcia

Departamentul de Chirurgie Generală din cadrul Liv Hospital Istanbul nu se ocupă doar de tratarea pacienților ci caută să informeze și să consilieze pacienții în vederea redirecționării vieții spre sănătate și fericire. Acest departament îmbină specialitățile de Chirurgie Endocrină, Chirurgia Sânului, Chirurgie Gastroenterologică, Chirugie Hepatică și a Tractului Biliar, Chirurgie Vasculară Periferică, Chirurgia venelor varicoase și Chirurgia Obezității într-o abordare multidisciplinară care reunește eforturile comune ale acestora cu cele ale departamentelor de oncologie, Radiologie, Chirurgie Plastică și Psihiatrie.

SĂNĂTATEA SÂNULUI ȘI CHIRURGIA SÂNULUI

Liv Hospital este conștient de importanța vitală a diagnosticării în stadiu incipient a afecționilor sânului. La Liv Hospital tehnologia avansată de diagnosticare și tratament se împletește cu experiențași calificarea înaltă a echipei medicale în vederea implementării abordării multidisciplinare specifice.

Specialistul în Chirurgia Sânului și Chirurgie Generală din cadrul Liv Hospital Dr. Tuğba Matlım Özel afirmă că una din 8 femei vor dezvolta în cursul vieții cancer de sân ceea ce plasează cancerul de sân pe locul doi ca mortalitate.

Cancer san

Societatea Americană de Oncologie Clinică estimează că în anul 2013 vor fi diagnosticate în Statele Unite ale Americii aproximativ 232,340 cazuri noi de cancer de sân invaziv, aproximativ 64,640 cazuri noi de carcinom in situ (CIS) (CIS este non-invaziv și reprezintă prima formă de cancer de sân), și un număr de aproximativ 39,620 vor deceda din cauza cancerului de sân. Se preconizează că 1 din 36 de femei va deceda din cauza cancerului de sân (aproximativ 3%).

Profesorul Özel susţine că progresele recente în domeniul programelor de examinare mamografică şi terapiei de înlocuire a hormonilor (TIH) au contribuit la creşterea eficienţei tratamentului în special la femeile cu vârste peste 40 ani.
Ratele de fatalitate sunt mari în cazurile care nu au fost diagnosticate timpuriu. Toate femeile cu vârste peste 20 ani trebuie să facă o examinare a sânului și o mamografie/USG la intervale de 1-3 ani și anual după vârsta de 40 ani; acesta este cea mai eficientă metodă de diagnosticare precoce.

Femeile cu vârste peste 40 ani sunt sfîtuite să își facă mamografii periodice chiar dacă nu prezintă niciun simptom de boală. S-a demonstrat că ratele de fatalitate în cazurile de cancer mamar au scăzut cu 19-64% (o medie de 30%) în șările în care s-au efectuat examinări periodice ale sânului. Și femeile mai tinere ar trebui să se auto-examineze, să își facă examene clinice și ecografii. Indiciile unor afecțiuni la nivelul sânului includ mase tumorale, deteriorare structurală, asimetrie între sâni sau formațiuni de micro-calcifieri. Întrucât aceste simptome pot indica atât afecțiuni benigne cât și maligne, rezultatele mamografiei trebuie interpretate de un chirurg specializat în chirurgie mamară și un radiolog.

Femeile care observă umflături, noduli sau alte formațiuni asemenătoare trebuie să consulte imediat un medic chiar dacă mamografiile efectuate anterior au fost normale. Este un fapt bine știut că incidența cancerului de sân la rudele de gradul întâi (mamă, mătuşă, bunică sau fiică) este un factpor de risc semnificativ. Riscul este cu atât mai ridicat cu cât boala a apărut înainte de menopauză şi/sau a afectat ambii sâni (cancer mamar bilateral).
5% din cazurile de cancer mamar sunt cauzate de genele responsabile de dezvoltarea cancerului ereditar de sân. Aproximativ 5-10% din pacientele cu cancer mamar prezintă sindromul cancerului ereditar de sân.

Cele două gene responsabile pentru 80% din cazurile de cancer la sân sunt: BRCA-1 şi BRCA-2. Riscul ca o femeie cu gena BRCA-1 să dezvolte cancer de sân până la vârsata de 70 ani este de 85%; de asemenea aceasta are 45% şanse să dezvolte cancer ovarian. În cazul purtătoarelor genei BRCA-R şansele sunt 84% respectiv 76%. Pentru a stabili prezenţa genelor BRCA-1 şi BRCA-2 sunt necesare teste genetice.

Persoanele din acest grup de risc sunt sfătuite să facă controale mamare de la vârsta de 18 ani, mamografii între 25 şi 35 ani, cu examinări clinice ale sânului la intervale de şase luni până la un an şiexamene IRM anual de la 25-35 ani. În plus, femeile din acest grup de risc trebuie să facă teste de cancer ovarian la fiecare şase luni începând cu vârsta de 30-35 ani.

În ce cazuri este recomandată operaţia?
Prima opțiune de tratament în cazul cancerului mamar depistat în stadiu incipient este operația. Fie se îndepărtează doar tumora lăsând țesutul sănătos la locul lui fie se extirpă întregul sân. Glandele limfatice aflate în zona axilei sunt de asemenea extirpate pentru a vedea dacă s-a produs metastaza (răspândirea cancerului). Intervenția chirurgicală permite identificarea stadiului de dezvoltare a cancerului precum și a tratamentelor suplimentare necesare (radioterapie, tratament hormonal, chimioterapie). Progresele recente în chirurgia cancerului mamar și tratamentul suplimentar permit obținerea unor rezultate excelente.

  • Chirurgia sânului
  • Chirurgie colorectală
  • Chirurgia sistemului digestiv
  • Chirurgie hepatobiliară (boli ale Ficatului)
  • Chirurgie endocrină
  • Chirurgia obezităţii şi a bolilor metabolice
  • Chirurgia vasculară periferică


bottom